Am terminat Paludes ca si cum as fi luat parte la Paludes: asteptand sa imi vina somnul, in toiul noptii, citeam ultimele 2 capitole.
Am facut si eu astfel calatoria programata pentru evadarea in neant.
Constanta observata la mine si la cei pe care i-am citit in ultima vreme este:
realitatea nu poate fi eludata si nici macar ignorata.
Suna absurd, stiu, dar adevarul meu imi spune ca am fugit cel putin 15 ani de realitate, in cautarea disperata a meta-realitatii.
Am trecut prin metafizica, de acolo in negatie si, probabil, ca formula finala e tot cea hegeliana in 3 pasi.
..........Suna ca o reteta de prajitura: se iau 3 oua si 5 lingurite de zahar...........................totul se face in maxim 10 pasi.
Cred ca a iesit buna prajitura coapta de mine atatia ani. :)
Reiau Kafka probabil.....Paludes indemnandu-ma sa imi caut fantana murakamiana sau tunelul sabatian.
aceeasi :) sau nu, Crisa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu