joi, 2 aprilie 2015

#2 Condeiul frustrat

Invatai in anii astia, ultimii vreo 13, lucrati in lumea larga a natiunilor, ca "assume = ass of u & me" ...mai pe romaneste zis, "presupui, deci gresesti" (cat de carteziana sunt!!!!).

Ei bine, azi insa voi presupune urmatoarele: 80% din politicieni ar pica magistral cea mai simpla evaluare (obiective minime, de bun simt) in ceea ce priveste calitatea, costurile si rezultatele lor din fiecare mandat. As vrea sa fiu contrazisa ...cu argumente...insa stiu ca nu e cazul..mai mult, cred ca sunt indulgenta cu procentul meu...care cred ca e 99%.

Pe ce ma bazez?! Fiind presupozitie nici n-ar trebui sa o explic....daar..poate citeste vreun nenea sau vreo tanti politician ...si sa stie de ce.

Pana pe 1 ianuarie 2015 traiam intr-o lume x, o data cu venirea lui Matei am intrat in alta sfera: a mamelor. Asta, printre multe altele, inseamna si ca ies zilnic cu Matei sa ne plimbam, sa ne giugulim cum stim noi mai bine, razand unu altuia: eu cu gura pana la urechi, el cu gingiile, sa ne privim gales in ochi.....etc..

Ei bine nu prea. Motivul: tre sa vanez toate gropile, bordurile, sa fiu sigura ca nu dau cu copilu' de pamant, ca nu ne musca vreun caine sau da vreo masina peste noi. De de? Pai pentru ca pe trotuar nu avem loc de masini...iar unde nu sunt masini, trotuarele sunt sparte si au borduri videaniene de 3 metri, cainii inca mai alearga liberi nevoie-mare....iar rampe de urcat-coborat exista doar in vise.

De platit taxe..platesc..la zi cu toate...ma irita numa' ideea asta in sine avand in vedere ca Mister Monta a limitat indemnizatiile pentru CIC, dar nu mi-a redus contributiile pe masura indemnizatiilor...
Invit familia Ponta-Monta sa traiasca din banii de indemnizatie pentru 1 an (sunt generoasa...ca daca vrei 2 ani...ai cam pus-o).....si sa isi creasca copiii cu alocatia lunara...ma intreb cum ar mai face Andrei, fiul lui, karting, costa mii de euro pe an cu cei 7 euro din alocatia lunara.

Eu NU simt nici un avantaj de pe urma obedientei mele civice: medicalul il am prin privat...deci de ce mai platesc taxe? Ca sa existe un sistem bugetar mamut ..unde se angajeaza 4 oameni sa duca o hartie de etajul 1 la 2.

Asadar...da, ridic provocarea clasei politice, sa ne demonstreze ca salariile primite sunt meritate.

Da, as dizolva Parlamentul si as privatiza statul....locuri de munca deschise in urma evaluarii necesitatii lor...as face externalizarea tuturor ministerelor....catre consultanti si specialisti ..pentru ca statul asta in care traim noi acu inventeaza taxe si pe urma angajeaza oameni sa le colecteze..pe care tot noi cei care muncim ii platim.
Or daca am lasa piata libera....toate s-ar regla... ;) asta e asa, din universalitatea logicii spiritului libertarian.
Dar da, sa terminam cu perpetuarea asistarii, sa dsfiintam statul, si sa ne administram prin cerere si oferta. Asa, poate, am plati cu drag borduri,dar cu rampe, parcuri si parcari....

luni, 2 martie 2015

Cugetari Libere#1

Back in thinkness sau altfel spus Cugetari libere #1

Motto: Insanity is doing the same thing over again and expecting different results. (Einstein) si Be the change that you wish to see in the world. (Gandhi)

Versatila engleza :) insa fluenta mea in engleza literara lasa de dorit, asa ca ma voi exprima liber in dulcele grai mioritic. :)))) cate sabloane .....

Context:
De doua luni am un nou rol - MAMA - iar azi e prima zi in care oasele si neuronii mei se itesc sa vada lumea.
Am citit ca turbata despre sarcina, mama, parinti, alaptare ...copii ...si am simtit nevoia sa ma exprim in eter.
Vor fi texte scrise pe apucate :) cand Matei va dormi probabil ....si foarte important de mentionat este faptul ca desi am pregatirea si expercitiul documentarii exhaustive voi exprima doar gandurile mele si concluziile personale referitoare la aceasta noua experienta si la ceea ce ajung sa inteleg din noua mea viata. Astfel :) rog sa criticati constructiv.

Carti la care voi face referire pe parcursul ideilor mele liber curgatoare - ca sa raman in spiritul blogului - sunt doua pana acum: "I Am OK, You Are OK" de dr. Thomas Harris si "Unconditional Parenting" de Alfie Kohn. Se gasesc ambele traduse in limba romana (am citit in original): prima la editura 3, a doua la diverse edituri - se gasesc in librarii si online.

#1
Ziceam ca am citit tone de articole de la cum sa privesti copilul pana la cum sa tii copilul ..si cum sa nu tii copilul...mii de sfaturi zboara pe net si bazaie non-stop.
Am ales sa scriu despre ce voi simti si am sa scriu sporadic dupa cum spuneam (si acum posibil sa se intrerupa fluviul ideatic in cateva minute :) ) deaorece o data scris CUVANTUL gandit iti ridica nivelul de responsabilitate a proprii gandiri.

Ce m-a pornit a fost o emisiune la Radio Romania Cultural unde se mentiona ca se fac tabere pentru copii unde acestia ....socant ...invata sa se joace in natura cu pietre si bete ....
Pauza in creierul meu .... curs ca sa arunci cu pietre ...

si Matei e cu ochisorii mari ...revin :)

Asa. Ce am inteles eu de aici. Bravo celor care stiu sa profite de sansele (oportunitatile :) ) din piata si au creat un concept comercial in jurul denaturalizarii existente tot mai acut in aceasta era.
Mi-amintesc o gluma de prin studentie ..era pe la inceputul google-itului si ziceam:ask google "where are my keys?" "On the fridge...you moron!!!!! As always!!!".
Ma simt parte din aceasta gluma. Si eu m-am trezit cautand acerb articole despre alaptare pentru ca m-am indepartat de simtul natural si in loc sa ma opresc si sa simt....caut un expert sau consultant care sa ma ajute. Am fost fericita ca ei exista ...sicera sa fiu..pentru ca se pare ca e nevoie sa invatam sa aruncam cu pietre si sa ne jucam cu bete. Simt ca exista riscul sa uitam sa respiram ;) bine ca ramane doar un risc, tinand cont ca suntem bine echipati genetic si facem asta in mod natural.

Dar cu restul cum ramane? Ne-am salbaticit in si prin tehnologizare, apartinem junglei digitale. Radem la replica "da-mi link sa vad cum ninge afara" ....dar cred ca suntem fix p-acolo.
Citeam despre educatie si invatamant. Cert, in Romania e nevoie de multi ani de regenerare...insa nu stiu daca ma simt bine la ideea ca o asteptare curenta e ca baiatul meu sa fie programator de la 5 ani...(un articol ....il gasesc daca e nevoie...in care se descria ca in Anglia copiii de 5 ani invata programare) ....daca el vrea sa fie alpinist?! O sa fie privit ca un bizar....cum, bai, tu vrei in natura?!? Ce e aia?!?!?

Dar poate temerea mea doar una a parintilor in genere: copilul meu sa aiba tot ce e mai xyz ..sa fie xyz...sa etc
Daaaa. Aici ajung sa fac referire la cele doua carti.
Provocarea principala pentru mine si Gabi este sa ramanem conectati la ce vrea Matei si la ce va sa fie el.
Alfie Kohn ofera exemple despre cum ar fi de dorit sa nu iti cresti copilul si in mare subscriu celor descrise de el. Thomas Harris ofera metodologie si instrumente psihanalitice moderne -le zic eu- pentru a reusi sa rupi paradigma si lasi loc schimbarii.

Acum ca am trecut pe hartie :) cuvintele volatile care ma bantuiau, inchei, pentru moment.
Astept sugestii si critici ;)


A voastra
Crisa






marți, 5 februarie 2013