
Cartile culese ieri si-au gasit locul pe lista inca foarte mica; daca am promis ca le adaug azi, nu puteam sa nu ma tin de cuvant fata de ele, pentru ca se supara si nu mai vor dori sa fie citite si de mine :(
Perceptia mea asupra Cartii este ca se lasa citita atunci cand e timpul sa ajungi la ea, la ceea ce contin paginile ei.
Eu am citit Lolita abia acum cativa ani, la o diferenta considerabila de criza isterica din facultate cand era citita si impartita intre toti ocupantii palierului caminului 6 Martie. Pe vremea aceea nu ma inspira cu nimic, in 2004 insa am inteles fiecare privire a lui Humbert Humbert, fiecare gest, fiecare idee si plan bine ticluit. Am simtit foarte clar si in Camera obscura si in Mashenka delirul sentimental al barbatului strivit pur si simplu de tineretea copilelor si de perversitatea naturii care nu i-a iertat deloc, asa cum a simtit-o pe pielea lui Vrajitorul.
Invitatie la esafod, pe care inca nu am terminat-o, m-a prins in labirintul ei incredibil de bine desenat........cand ii gasesc capatul am sa inteleg probabil finaliatatea portretelor rusesti atat de bine exprimate. Nabokov imi aminteste de Klimt, de expresionsim si pointilism. Totul are un sens, insa e doar pentru aceia care il vad.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu